7 aprilie 2016

Simpozionul Internaţional al Studenţilor "De la renascentişti la... impresionişti", Ediţia a V-a


Universităţi participante:
Universitatea de Arte „George Enescu”,  Iaşi. 
Conservatorio Santa Cecilia di Roma, Italia.
Universitatea de Vest din Timişoara
Universitatea din Oradea
Universitatea de Arte din Târgu-Mureş


Comitet de selecţie
conf. univ. dr. Sorina-Dana Chifu
conf. univ. dr. Ramona Preja
lect. univ. dr. Traian Penciuc

Comitetul de organizare
conf. univ. dr. Ramona Preja
lect. univ. dr. Traian Penciuc


Iniţiator şi coordonator de proiect
conf. univ. dr. Ramona Preja

Prezentator
Atanasiu Ovidiu (Ene) – anul I, Master

Simpozion organizat de Universitatea de Arte din Târgu-Mureş



PROGRAM

14 APRILIE 2016, ORA 12 – Universitatea de Arte - foaier
Deschiderea simpozionului
Cuvântul rectorului Universităţii de Arte, prof. univ. dr. Sorin-Ion Crişan.
Cuvântul decanului Facultăţii de Arte în Limba Română, prof. univ. dr. Oana Leahu.
Cuvântul directorului Departamentului de Muzică, conf. univ. dr. Carmen Mihăescu.
Cuvântul coordonatorului de proiect, conf. univ. dr. Ramona Preja.
Comunicări.

15 APRILIE 2016, ORA 11
Vizită la :                                
Palatul Culturii
Biblioteca Judeţeană din Târgu-Mureş
Biblioteca Teleki-Bolyai

 
REZUMATE

ADAM Robert,
anul II (orgă), Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr. Felician ROȘCA
An aniversar Max Reger /Max Reger centenary

Abstract: This year we celebrate the centenary of one of the most prolific and important Romantic composers. The pipe organ music has found an important place in his creation. The study presents a short biography and a few elements regarding the pipe organ creation, Reger’s pipe organ musical language and his creative style based on the music forms of the Baroque. In this context we want to present a few examples from Max Reger’s work, relevant compositions for any organist’s repertoire, even if he is a student.
Key words: history of music, pipe organ arta, pipe organ manufacturing, music forms, Reger’s musical language.


APOLȚAN Valențiu,
anul I, Departamentul de Muzică, Facultatea de Arte în Limba Română, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș
Coordonator ştiinţific: conf.univ.dr. Ramona PREJA
Formarea unor stiluri muzicale naționale

Rezumat: Lucrarea de față se referă la epoca dominantă a întregii vieți spirituale a Europei, cuprinsă între secolele XV-XVI care poartă numele de Renaștere, nume ce caracterizează trăsăturile acestei perioade, însemnând reînvierea filosofiei antice grecești, a artei antice greco-romane. Noua cultură dorită de artiștii și umaniștii epocii nu a apărut datorită reînvierii acestor tradiții ale filosofiei antice, acestea fiind doar un pretext spre a spori interesul pentru om și natură, în detrimentul scolasticii, dogmatismului medieval și a divinității. Astfel, cultura religioasă este înlocuită cu cea laică, omul fiind acum plasat în centrul universului. Arta cultă, care era dominată în secolele trecute de către biserică, înclină tot mai mult spre tematica laică, în același timp elemente ale practicii populare croindu-și drum spre muzica religioasă.
Colecțiile de manuscrise existente pe teritoriul insular semnalează existența unei vechi tradiții muzicale; în Germania, apariția artei noi a întârziat cu aproape o jumătate de secol datorită transformărilor social-politice încete. Primul document din perioada Ars Nova găsit în Germania este un manuscris găsit în biblioteca din Strasbourg ce datează din secolul al XV-lea. Acest manuscris conține peste două sute de compoziții pe două, trei și patru voci.
Key words: genuri muzicale, epoci, istoria muzicii, cultură, secole.


BARAȘ Roxana,
anul II Master, Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonator ştiinţific: lect.univ.dr. Roxana-Sorana ARDELEANU
Creația camerală în clasicism
       
Rezumat: Clasicismul este un curent literar-artistic caracterizat prin echilibru, ordine, rigoare. Creațiile clasice se disting prin perfecțiune formală, eroii lor fiind animați de înalte idealuri și principii morale ferme. Finalitatea operelor clasice este în același timp estetică și etică, având ca principală caracteristică superioritatea rațiunii asupra sentimentelor.
Clasicismul în muzică apare începând din a doua jumătate a secolului XVIII și se manifestă până în anul 1872. Cei trei reprezentanți de seamă ai clasicismului muzical sunt Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. Datorită faptului că ei au trăit la Viena, perioada în care și-au desăvârșit stilul componistic este denumită clasicismul vienez.
În creația camerală, Haydn a sintetizat strădaniile anterioare, stabilind tiparele clasice din punct de vedere al formei. Cea mai elocventă mărturie a procesului de definire a stilului clasic se află în lucrările dedicate cvartetului de coarde, considerate cea mai avansată formă a muzicii sale de cameră. În afară de cristalizarea formei, Haydn utilizează în compozițiile sale un nou concept, principiul travaliului tematic.
Mozart a compus un număr impresionant de lucrări camerale. Plecând de la cadrul general stabilit de Haydn, Mozart oferă tuturor vocilor participare egală în expunerea și dezvoltarea materialului tematic, principiu denumit travaliu tematic multiplu.
Formele genului cameral în creația lui Beethoven se grupează în două domenii, diametral opuse: muzica de cameră cu pian și cvartetul de coarde. În toate compozițiile sale, Beethoven caută diversificarea țesăturii sonore, atribuind fiecărui instrument un rol la fel de important în discursul muzical, rezultat al diversității timbrale.
Cuvinte cheie: clasicism, cameral, cvartet, sonate, trio


Cucerenco Antonia,
anul II Muzicologie,
Coordonator științific: prof. univ. dr.  Laura Vasiliu
Sir Yehudi Menuhin – cetățean al lumii /Sir Yehudi Menuhin, cetăţean al lumii/ Sir Yehudi Menuhin, Citizen of the World

Yehudi Menuhin este legendarul violonist și dirijor american, cu o carieră longevivă de 70 de ani, considerată una dintre cele mai prestigioase din istoria muzicii. Este considerat un copil minune din secolul XX, iar cariera sa de violonist și dirijor l-a făcut cunoscut în toată lumea grație turneelor, concertelor, dar și înregistrărilor din creația celor mai cunoscuți compozitori ai omenirii.
La vîrsta de 4 ani începe primele ore de vioară la San-Francisco, iar la vârsta de 7 ani a cucerit publicul cu Concertul în mi minor de F. Mendelssohn Bartholdy. Mai târziu a urmat lecții cu George Enescu, pe care îl va considera principalul profesor din cariera sa muzicală. În perioada celui de-al doilea război mondial activează mai mult ca dirijor și profesor, dar totodată reușește să dea peste 500 concerte de caritate în unități militare din S.U.A. și Anglia. Călătoria în India (1952) i-a deschis noi perspective asupra vieții și carierei sale. Acolo face cunoștință cu muzica și filosofia indiană. A fost interesat de cultura orientală, ceea ce l-a făcut să cânte împreună cu Ravi Shankar. Una dintre marile realizări ale lui Menuhin este contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea învățământului artistic. El a pus la dispoziția tinerilor violoniști câteva lucrări de bază: „Music Guides - Violin”(1976); „Le jeu du Violon”(1976); „Life Class”(1986). Yehudi Menuhin a fondat Festivalului Menuhin (Gstaad, Elveția);  Școala Yehudi Menuhin (Stoke d'Abernon, Surrey, Anglia); Concursul Internațional a Tinerilor violoniști „Yehudi Menuhin” (Folkstone, Kent, S.U.A.).
 Menuhin-Artistul este inseparabil de Menuhin-Omul. El dovedeşte bunătate în tot ce face, fără nici un fel de ostentație, cu o simplitate și modestie demne de admirat, pentru că Menuhin personifică însăşi muzica. Cu multă generozitate, Menuhin a ajutat mulți tineri să studieze în centre muzicale mari, să devină violoniști și distinși succesori, cu această ocazie a fondat Instituția de Caritate Live Music Now. Personalitate proeminentă a lumii artistice contemporane, Yehudi Menuhin este violonistul care a adus o contribuție de merit la afirmarea gândiri și sensibilității muzicale pe plan universal.
Cuvinte cheie: violonist, dirijor, cultura orientală, artist                      
Abstract: Sir Yehudi Menuhin is the legendary American violin player and conductor, with a long career of almost 70 years, being considered a wonder child and a genuine genius in the history of music. His career made him famous in the entire world, having numberless concerts, tours, recordings with various works, famous or forgotten, created by previous or contemporary great composers.
Yehudi Menuhin also had an important contribution to the development of the artistic education. He helped the young violin players by publishing important books, such as „Music Guides - Violin”(1976), „Le jeu du Violon”(1976), „Life Class”(1986), in which he wrote about his life experience, artistic evolution, technical elements in playing and many other helpful aspects for musicians. Always aiming to higher standards in musical education, he founded international events and programs: Menuhin Festival (Gstaad, Elveția); International Music Academy (Stoke d'Abernon, Surrey, Anglia); International Violin Competition for Young Players „Yehudi Menuhin” (Folkstone, Kent, S.U.A.).
Menuhin – the Artist is inseparable of Menuhin – the Man. He proved kindness, nobleness in everything he accomplished, without ostentation, because he considered simplicity and modesty the main features of a genuine musician. He involved himself with a great generosity in charity projects (Live Music Now – an international charity institution), helping many students to gain the opportunity to study in great musical centres, in order to become successors of his great artistic vision. A prominent personality of the 20th century cultural world, Yehudi Menuhin had a major impact on the universal artistic thought. He personifies Music itself.
Key words: violin player, conductor, artist,


DEMETER Sandor,
anul III, Departamentul de Muzică, Facultatea de Arte în Limba Română, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș
Coordonator ştiinţific: conf.univ.dr. Ramona PREJA
Muzica bizantină. Școala de la Putna. Creația de tip apuseană în Transilvania

Rezumat: Parte integrantă din trecutul de artă și cultură al României, muzica bizantină s-a transmis într-un  spirit tradițional, prin dascăli și psalți autohtoni, deschizând școli pe lângă locașurile mănăstirești –precum Școala de la Neamț, din secolul al XV-lea (Școala muzicală de la Putna). După instalarea turcilor în Balcani, voievozii români au favorizat pătrunderea civilizației greco-bizantine pe teritoriul țărilor lor, manifestându-se ca aliați statornici a împăraților bizantini. În Transilvania, secolul. al XVII-lea), folclorul nostru este răspândit pe calea tiparului. în antologiile muzicale europene, pătrund creaţii româneşti. Datorită legăturilor politice, a schimburilor culturale, dansurile noastre populare sunt cunoscut şi practicate în ţările vecine. În cele două Balete Valahe, Daniel Speer prelucrează muzică popular românească, lucrarea conţinând şi dansuri prezente la curţile europene (47 de dansuri), baletele sale amintind de cele ale lui Lully. Organistul Daniel Croner (1666-1740) scrie Odă muzicală (1683), Magnificat şi numeroase lucrări (136) pentru orgă: fantezii, toccate, canzone, fugi, preludii. El cristalizează sistemul tonal şi forma fugii. Mărturie a muzicii transilvane din epoca barocului, Codex Caioni (1657-1671), colecţie realizată către pedagogul, tipograful Ioan Caioni (1629-1687).Faptul că în acest Codex din veacul al XVII-lea figurează creaţii de  origine populară românească ca: Nunta din Cana Galileii, Dansuri valahe ş.a. conferă o mare valoare istorică şi documentară încercărilor sale de a încadra intonaţii, motive, chiar întregi melodii româneşti din folclorul orăşenesc, în sistemul muzical apusean.
Cuvinte cheie: muzica, Putna, Codex Caioni, dansuri, folclorul


FARCAŞ Viviana,
anul II muzicologie, Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi
Coordonator: prof. univ.dr. Laura VASILIU
Erik Satie, personaj conceptual al postmodernismului. Erik Satie, Conceptual Character of Postmodernism

Abstract: At the beginning of the XXth century, avant-garde was a violent way of denying the previous European traditional forms, searching the proclamation of new concepts and aesthetic directions. Erik Satie was one of the first promoters of the innovative ideas, because he was concerned with the total renewal of music, which was "suffocated" by Wagnerian Romanticism and by the Impressionist "fog". His art was simple, but not simplistic, clear and concise, but not cleared out of content. Although he remained in the shadow of his contemporaries Claude Debussy and Maurice Ravel, Satie is a prominent figure of the avant-garde, author of original works with deep meanings and symbols. Musiqued'ameublement, amateurishness, simplicity, ironical intention, rebellious attitude and free forms are only a few specific concepts of Satie's aesthetic perspective, which can be observed in the works which are analysed in the present paper: Trois morceaux en forme de poire (1903),  Véritables préludes flasques (pour un chien) (1912) and Embryons desséchés (1913).
Key words: avant-garde, innovation, irony, musique d'ameublement, French culture


FRICIU Simona,
anul I, Departamentul de Muzică, Facultatea de Arte în Limba Română, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș
Coordonator ştiinţific: conf.univ.dr. Ramona PREJA
Apariția și dezvoltarea genului de operă-Claudio Monteverdi

Rezumat: Termenul opera este o prescurtare a expresiei italiene „opera in musica”, în traducere lucrare muzicală. În prezent este o forma de teatru ce constă dintr-un text dramatic sau libret, combinat cu interpretarea vocala şi acompaniamentul instrumental. Opera s-a detaliat ca gen muzical de cel teatral în Italia anilor 1600. Principalele mijloace de exprimare sunt: aria solo, duet-ul şi trio-ul, corurile  şi recitativele. La apariţia ei, opera a însemnat actul de maturitate al unui proces artistic ce începuse cu multe veacuri înainte, ducând la desprinderea definitivă a muzicii laice de cea încătuşată în canoanele stricte ale bisericii. În Italia opera s-a născut în cenaclul lui Brandi. În Franţa opera s-a dezvoltat prin perspectiva lui Jean-Baptiste Lully. Opera în Germania se oglindeşte în creația lui Heinrich Schütz, iar în Anglia în scrierile lui Henry Purcell. Părintele operei este considerat Claudio Monteverdi care investește subiectul cu un impresionant dramatism muzical. Geniul lui Monteverdi înflorește în accente de fremătoare pasiuni, iar melodiile capată o linie largă, devenind capacitatea operei de a pătrunde în adâncul sufletului omenesc. Opera de glorie al lui Monteverdi, fiind anul finalizării operei Orfeu, dar ideea despre  Orfeu face referire la abilitatea farmecului prin muzică.
Cuvinte cheie: Florența, Lully, Monteverdi, Orfeu, opera,


HAMZA Alina,
Masterand în Muzicologie, Universitatea de Arte “George Enescu” Iași
Conducător științific, conf.univ.dr. Luminița DUȚICĂ
Metaforă și sunet în poemul coral rugul pâinii de Iirina Odăgescu- Țuțuianu
Abstract: The musical culture from the second half of the 20th Century is characterized by a stylistic multi-directionality, manifested both in the national and European level. In this context, the Romanian musical field is still dominated by the tendency of national music exploitation by oral tradition. One of the prominent personality of contemporary Romanian composing is Irina Odăgescu-Ţuţuianu. Having a special affinity towards extensive architectures, the composer will distinguish herself by cultivating the choral poem.  Through this perspective, the score Rugul Pâinii (Bread Pyre) is being remarkable due to an innovative vision of the language and the composition techniques, which require a new semiographic approach. The current work is planning to emphasize the strong connection between the semantic of thepoetic  text and the methods of musical expression.  
Keywords: Irina Odăgescu-Țuțuianu, metaphor, choral poem, semantics, modern semiografie


LUCA Minodora,
anul II Master (orgă), Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr. Felician ROȘCA
Olivier Messiaen, un nou limbaj muzical dedicat orgii /Olivier Messiaen, a new musical language dedicated to the pipe organ

Abstract: Olivier Messiaen music brought some freshness especially to pipe organ art. The discovery of a new compositional language which he applied in pipe organ compositions and especially mastering and deciphering it and its constitutive elements, is one of the requirements of any contemporary pipe organist. Besides the new discoveries in terms of tonal elements , new modal structures, Messiaen fascinates us by the choice of fundamental themes inspired by the authentic Christian faith, which he dedicates to pipe organ music. These themes are connected to essential Christian aspects such as: the birth of the Messiah, His Ascension, The Crucifixion, The Holy Spirit, etc. Establishing an intimate connection between these themes and the music form, the artistic expression and especially the specific sonorities, are primordial elements in understanding Messiaen’s music.
Key words: music, musical language, the history of music, pipe organ art, pipe organ music


MAZĂRE Simona,
anul II muzicologie, Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi
Coordonator ştiinţific: prof. univ.dr. Laura VASILIU
Patos şi culoares paniolă în 12 Tonadillas en estiloantiguode Enrique Granados. Pathos and Spanish Colour in 12 Tonadillas en estiloantiguo by Enrique Granados.

Abstract: In the context of the national composition schools in the second half of the XIXth century, Enrique Granados had a major contribution to the development od the Spanish musical culture, alongside of Felipe Pedrell and Isaac Albeniz. Composer and pianist at the same time, he dedicated his activity to promotion of Spanish artistic elements, by enriching the musical repertoire with personal works and by having a prodigious artistic life, playing in a great number of concerts.
As a pianist, he tried to evolve on both levels, technically and expressively, becoming a well-known musician of his time and a highly appreciated composer. His music has particular features, generated by his lyrical nature and his own perspective on traditional genres, similarly to the entire European Romanticism.
The so-called Tonadillasen estiloantiguo represent a different category of his compositions, a folkloric vocal genre with old origins, in the XVIth century. Granados approached it in a personal manner, avoiding musical quotations and created a suite of 12 songs with piano accompaniment, which can also be played by guitar or transposed for orchestra.
Key words: Romanticism, national culture, Spanish folklore, vocal genre.


MAXIMIUC Mariana,
Anul III Muzicologie, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași
Coordonatori: Prof. univ. dr. Gheorghe DUȚICĂ Lect. univ. dr. Diana-Beatrice ANDRON
Aspecte stilistice ale doinei bucovinene

Abstract: This research comprises the importance of the Romanian traditional genre doina in our culture and throughout the historical context. It also stresses its originality due to its specific genuine place in the culture and the Romanian area. Along the years, the ethnomusicologists have researched this genre, the social role it developed, its spreading in the whole Romanian area and even in the European area, as well as they have highlighted the features that divide the doina into different types, performing styles or aspects concerning the adaptation to several geographical counties. Although the contemporary doina is the most popular at present, the specialized analyses acknowledge the existence of the genre doina in an archaic layer of time, in ancient Bucovina.
Keywords: doina, traditional genre, Bucovina County


MOLDOVAN Denis Marian,
anul II Master (orgă), Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr. Felician ROȘCA
Franz Xaver Dressler, un apreciat profesor de orgă /Franz Xaver Dressler, a Remarkable Pipe Organ Professor

Abstract: The Romanian pipe organ school would not have achieved the present performance without the contribution of some remarkable forerunners. Franz Xaver Dressler who came to Sibiu from Silezia, always being driven in his own musical career by pipe organ music, was and will be one of the main promoters of the Romanian pipe organ music and pedagogy. The majority of organists of the last 50 years had studied music in his school. His musical profile, his pedagogical art and especially the motivation that he instilled in his students are only some aspects of a life dedicated to the study of pipe organ. The present study aims to pay a modest tribute to professor Franz Xaver Dressler, as presented by one of his followers, PhD Professor Felician Roșca.
Key words: the history of music, pipe organ art, memoirs, pedagogical art, pipe organ music.


MUNTEANU Emilia,
anul III, Departamentul de Muzică, Facultatea de Arte în Limba Română, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș
Coordonator ştiinţific: conf.univ.dr. Ramona PREJA
Franz Liszt - vizionar şi simbol al Romantismului

Rezumat: Cel mai important reprezentant al şcolii naţionale ungare este Franz Liszt, care a trecut de graniţe şi intră în istoria muzicii universale,  poate fi numit fără exagerare: fondatorul noii şcoli de pian. S-a născut la 22 octombrie 1811 la Raiding în Ungaria din tată maghiar şi mamă austriacă. La Viena unde se mută cu întreaga familie începe să studieze muzica, iar primul lui profesor a fost Czerny. A avut şansa să îl aibă profesor de compoziţie pe celebrul Salieri.  Adam Liszt tatăl realizează că băiatul are un talent deosebit pentru muzică şi organizează mai multe concerte pe când Franz Liszt avea nouă ani.  Debutul său la Paris în 1824 s-a bucurat de un imens succes, Franz ajungând să dea concerte în toate saloanele importante ale vremii.  La 15 ani predă lecţii de pian. Adevărata revelaţie care i-a marcat definitiv existenţa a fost pe 9 martie 1931, când l-a cunoscut pe marele violonist Nicollo Paganini. Virtuozitatea muzicii şi geniului lui Paganini l-a motivat pe Liszt. Dezvoltă la pian o tehnică similară cu cea a lui Paganini la vioară.  În 1839 se întoarce în Ungaria, ascultă cu atenţie muzica lăutarilor care l-a inspirat în compunerea celebrelor Rapsodii Ungare în care reflectă spiritul maghiar. Muzica lui pentru pian are nevoie de o tehnică desăvârşită, a comandat un pian uriaş cu trei claviaturi şi 16 registre – Piano Melodium.  A fost impresionat de muzica românească, iar rezultatul a fost o Rapsodie Română. Această lucrare a fost descoperită de Bella Bartok la 85 de ani de la crearea ei.  Considerat de unii vizionar, de alţii un simbol al romantismului, Liszt şi-a scris numele în istoria muzicii într-un mod inimitabil, lucrările lui prin cerinţele lor tehnice împing artiştii la limite. 
Cuvinte cheie  – compozitor, pian, rapsodie, tehnică, romantism


NECULAI Larisa,
Anul I Muzicologie, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași
Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. Gheorghe DUȚICĂ, Lect. univ. dr. Diana-Beatrice ANDRON
Matricea tematică – Sursă a dramaturgiei variaţionale în scherzo-ul L’Apprenti sorcier de Paul Dukas

Abstract: For most music lovers, Paul Dukas represents only the author of The Sorcerer’s Apprentice, but his true value can be identified by knowing and studying his compositional creations, the valuable musical chronicles, but also by the results of the activity of teacher. Dukas distinguished himself through the extremely critical spirit towards his own works, many of which were destroyed. The popularity of The Sorcerer’s Apprentice is also due to its appearance as soundtrack of the film Fantasia (1940) of Walt Disney. The title of ‘symphonic scherzo’ must be shaded off due to the rigorous character, manifested mainly in the construction. In terms of form, scherzo is well defined, the uniqueness of the architectonic structure arising from the conjugation of several characteristic features, of which the brightly coloured timbre, the fantasy and the imagination being meant to capture any listener. The composer establishes three thematic ‘characters’ and two elements specific to the general narrative framework, each illustrated by a well individualized melodic idea: The Apprentice (T2), The Broom (T1), The Master (T3), The Spell (T4a), The Water (T4b). Paul Dukas demonstrates in The Sorcerer’s Apprentice the amazing ability to distribute in an exceptional way the compositional motives and effects, managing to faithfully express the story illustrated by Goethe in his poem.
Key words: l’Apprenti Sorcier, Paul Dukas, programmatism, thematic filiation, variational dramaturgy.


RUSU Mihaela,
Anul III Muzicologie, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași
Coordonatori: Prof. univ. dr. Gheorghe DUȚICĂ/ Lect. univ. dr. Diana-Beatrice ANDRON
În căutarea muzicii noi. Retorica ostinației în Musica ricercata de Gyórgy Ligeti

Abstract: The explorer spirit of the composer Gyórgy Ligeti impulsed the genesis of the first creative manifestations, including the cycle of piano miniatures Musica ricercata. Ligeti specified in an interview with Ove Nordwall, in 1976, the entire process of the psychological dimension triggering the emergence of this unique musical experiment. Musica ricercata is like an extended journey into the inner structure of the researcher seeking a new organization of the sound material, through the extraction and the individualization of the musical pro-structures. This study summarizes the aspects of the personality of the composer Gyórgy Ligeti, making an incursion into the stylistic universe of the first compositional period. The musicological approach was singularized on the structural analysis of the cycle of piano miniatures Musica ricercata. Gyórgy Ligeti was an important representative of the musical avant-garde of the twentieth century, member of the School of Darmstadt and promoter of the contemporary art. The spirit of innovation and inclination towards the unknown sides of the sound art, have impulsed the genesis of the first creative manifestations, including the cycle Musica ricercata. Through our study, we intend to achieve a classification of the elements that fall within the ostinato technique, as generative basis of the evolution of miniatures; the examples support various comparisons and analogies. The purpose of this research is to discover the principles of thematic development based on the ostinato technique that has become a style characteristic of the composer Gyórgy Ligeti. The study is divided into three chapters covering: the ostinato pedal, pedalization based on a single sound and the polyphonic techniques used in this cycle.
Key words: Gyórgy Ligeti, Musica ricercata, ostinato, retorics, avant-garde.


SARACENO Iole
anul I, canto, Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Litere din Roma
Coordonatori ştiinţifici: conf.univ.dr. Sorina-Dana CHIFU şi conf.univ.dr. Ramona PREJA
Maria Callas - un fenomen irepetabil

Rezumat: Tonul vocii sale cald, liric, intens; se răspândea in jur, strălucind ca o flacără și umplând aerul cu reverberații melodioase, ca un carillon. Era in orice caz un fenomen uimitor, sau mai degrabă un mare talent care necesita control. Fanatică, fără compromisuri, dedicată studiului trup si suflet. Progresul său era fenomenal. Studia cinci sau șase ore pe zi... In șase luni, cânta cele mai dificile arii din repertoriul internaţional de operă cu o muzicalitate extraordinară". Pe 11 aprilie 1938, la debutul sau, Callas a încheiat recitalul din sala Parnassos cu un duet din Tosca. Callas a declarat că Trivella "avea o metodă franțuzească, care plasa vocea in nas, mai degrabă nazală... iar problema mea era că nu aveam tonuri joase, care sunt esențiale in belcanto... Iată unde am învățat tonurile joase". Oricum, fiind intervievată de Pierre Desgraupes in cadrul emisiunii L'Invitee Du Dimanche, Callas a atribuit dezvoltarea vocii de piept nu Trivellei, ci următoarei profesoare, binecunoscuta soprană de coloratura Elvira de Hidalgo. Callas a interpretat rolul Santuzza intr-o producţie studenţească a Cavalleriei Rusticana de Mascagni la Teatrul Olympia, iar in toamna aceluiaşi an s-a înscris la Conservatorul din Atena in clasa Elvirei de Hidalgo. De Hidalgo a declarat mai tarziu despre Callas că era "un fenomen... Obișnuia să asculte toate sopranele, mezzosopranele, și tenorii... Era capabilă de orice." Însăși Callas a declarat ca : "mergeam la Conservator la 10 dimineața și plecam cu ultimul elev... devorând muzică" 10 ore pe zi. Când a fost întrebată de profesoara de ce proceda astfel, răspunsul a fost: "pană și cel mai puțin talentat elev te poate învăța pe tine, cel mai talentat elev, ceva de care să nu fii capabil".
Cuvinte cheie: Callas, soprană, coloratură, arie, profesor


STRUȚA Cristina Deiana,
anul IV (orgă), Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr. Felician ROȘCA
The role of an aesthetical analysis in the art of the pipe organ /Rolul unei analize estetice în arta organistică
Abstract: In interpretive art knowing the aesthetic frame is one of the essential conditions an authentic organist needs to fulfill. In pipe organ art beauty is based on several definitive elements: the special tradition of this instrument in terms of pipe organ manufacturing; the impressive history of the pipe organ repertoire starting from the Renaissance, or even earlier; the beautiful, rich pipe organ sound is a new element which is related to the effort of bringing the sound of this instrument as close to the human voice as possible (especially in the Italian art); the pipe organ repertoire in terms of the beauty of its music forms: chaconne, passacaglia, the theme with variations, chorale, the prelude and fugue, the fantasia, etc. These are a multitude of form-related elements which define pipe organ art.
Key words: beauty, pipe organ, history of music, music forms, organology.

VRACIU Paula,
Anul I Muzicologie, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași
Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. Gheorghe DUȚICĂ
Lect. univ. dr. Diana-Beatrice ANDRON
Limbaj și expresie în Tablouri dintr-o expoziție de Modest Petrovici Musorgski

Abstract: Over the centuries, the musical thinking has evolved, leading to the emergence of programmatism in the nineteenth century, the programmatic music means those compositions whose title explicitly claims the inspiration from different extra-musical sources: nature, literature, visual arts etc. The work Pictures at an Exhibition by Modest Musorgski can be classified into this stream. In 1874, Musorgski visits the exhibition conducted in the memory of this good friend Viktor Hartmann, architect and painter who died a year ago. The composer, impressed by the suggestiveness of his paintings, decides to translate the visual into musical sounds, making a piano suite called Pictures at an Exhibition. The structure shows us 10 musical miniatures connected by an imposing interlude, built in different forms and expressions, called Promenade. He makes the transition from one picture to another by taking into account the character of each miniature. Among other genres specific to the romantic period, the programmatic suite remains in the history of music as a true ‘masterpiece, where the color becomes sound and the sound becomes color, a work where the speech, painting and the image takes musicality through the imagination of a composer of genius’.
Key words: Picture at an Exhibition, M. P. Musorgski, suite, Viktor Hartmann, diatonic modal thinking.